Frumos, pustiu și gânditor
Ne îndreptăm spre viitor
Gândim, privim, ne-ndrăgostim
Și nu ne-abatem din destin .
Trec ani de-a rândul ,ca-ntro zi ,
Și vom avea și noi copii
Un gând străbate printre toate ,
Că într-o zi vom fi departe .
Uitând de lucruri amănunte
Se vor scurge, și-or să uite
De acea bancă de la geam,
Privind copacul cu un ram.
Înstrăinați de a lor casă,
Sperând mereu la altă șansă,
Uitând de mamă și de tată
De unde au pornit odată.
Vor trece ani și clipe multe
Dezamăgiri, lucruri mărunte
Din acea casă minuntă,
Unde ai fost copil odată.
O lume mare, înșelătoare
Pășești spre ea, știind că doare
Să fugi de ea nu ai scăpare
O lume mare înșelătoare.
