joi, 18 noiembrie 2010

Dă-i timpului, timp.

                                           In final mi-am pierdut si eu transparenta…
Persoanele ,care ma cunosc pina la maduva spinarii , care imi patrund in subconstiet si au capacitatea de a ramine acolo – treptat dispar…
Iar cei ce ramân? Pai bine , ei nici habar nu eu de mine, de cum sunt, ce reprezint si ce fel de ceai beu..caci cu acestea niciodata nu v-oi sta la o cana de ceai , la o lingura de inghetata…la un km de converstii..
Pur si simplu nu am nevoie de ei..asa e… Egoist din partea mea, dar chiar ca nu-mi pasa deloc..
Mi-am pierdut transparenta….
Pute-ti crede/spune/scrie orice… eu orikum ramin a fi asa..cum ma cunosc Ei! Persoanele din         trecutul meu…Acei de care imi pasa mie…Acei care au capatat un nume…
Voi? voi ramineti a fi doar niste umbre…
Valoarea omului e la el in ochi, in suflet… nu la exterior.. Iar eu nu am kef sa mai caut alinare....

5 comentarii: