miercuri, 29 decembrie 2010

Sarbatori Fericite!

Se incepe un nou an..un nou scop pt mine...o alta viata am spus ca pun punct !si se pare ca cit mi-ar fi de dureros de data asta insa la sigur il pun...asa a fost sa fie...reusesc sunt tare am mai observat.A fost un an tare funny dar sfirsitul a lasat de dorit...adica in acest an ma-m pierdut!mai exact sa ma exprim...si ma-m regasit mai pe la sfirsite, in plus nu regret caci na-m pentru ce... momente au fost si vor fi,suferinte au fost si vor fi ,fericirea a fost si va fi!!!:D ca sa nu par chiar asa de pisimista cu inceperea unui NEW YEAR va doresc ca in 2011 sa fie la toti altfel o schimbare nu strica la nimeni...asa cred eu...corecta da ori ba se va afla cu sosirea anului :D cred ca acum imi mai rascolesc sufletul si ma mai intorc la cele intimplate...:D absurd da!stiu!insa cu inceperea acestui an la sigur vreau sa fiu foarte happy ...lasaind toate ,lasind in el tot vreau sa expun ce mai am pe suflet legat de acest an care pleaca...
Am inteles de mult ca starea cea mai indezirabila dintre toate este suportarea lipsei mele. Atunci cand eu sunt plecat, cand eu-ul m-a parasit, plecand sa se uite intr-o alta parte, trupul ramas gol si inert nu mai este transparent la nimic. Pe unele le capteaza intru-totul, pe altele le respinge fara retinere. Goliciunea trupului determina si una a sufletului, pe care de l-as putea renega rational, probabil as fi mai scutit de suferinta.
Dar nu pot. Simt cum carnea isi pierde freamatul, cum mintea isi castiga prea multa luciditate, cum griul incepe sa se astearna. Alt lucru care deriva din parasirea mea e pierderea somnului. Acesta se conformeaza tiparului vietii, dar nu chiar celui crestin, ci mai mult celui brahmic. Astfel el incepe odata cu plecarea ta sa se diminueze, orele imputinandu-se pe masura ce orele departe de mine se aduna. In final acesta moare, stingandu-se la fel ca orice om din viata, dupa o grotesca si agonizanta ofilire. Cu toate astea, el are acele avataruri, pe care nu m-a deranjat a le numara pana acum, dar sper sa nu fie in numar de numai 7, caci s-ar putea sa le consum prea repede.




Cel mai dureros e ca plecarea mea inseamna acum plecarea ta. Pentru ca eu sunt inchis in tine, iar atunci ma iei cu tine peste tot. Daca eu-ul ar fi plecat fara sa pleci si tu ar fi fost suportabila lipsa lui, intrucat asta nu ar fi ciobit decat in mica masura fericirea mea. Acum nu. Acum ea a disparut, fara posibilitatea de a se intoarce inaintea ta.
Gandurile mele tind sa formeze un vid. Scriu cuvinte fara rost. Doar faptul ca le dau expresie e calm, desi nu vad cum pot defini nimicul raportandu-ma tot la el. Nu am idei, nu am nimic, nu simt nimic. Nu ma mai am si nu ma mai simt nici pe mine.
Acum e tarziu. Si e departe… si eu sunt departe. Si eu ma doresc, ma vreau si ma iubesc mai mult ca oricand.
Dar tocmai acum eu nuvreau sa ma pierd...deci toate au ramas in trecut.....
Mi-am dorit sa fiu fericita alaturi de cineva in acest An NOu insa se pare ca voi ramine numai cu vise si sperante ,sperante care la ora 12:00 vor deveni cit mai multe si cit mai desarte caci stiu bine ca minuni nu prea exista,exista numai "vreau" in majuscule :D trist .Mi se invirte tot ,imi dau lacrimile in ochi insa ma tin.Petrec un an vechi si incep unul nou in singuratate ...te-am pierdut ?nu, te-am lasat!!!Te-am lasat cu adevarat sa-ti gasesti fericirea pe care eu scuza dar nu ti-am putut-o da. Ma intrebat cineva ce vreau de la Mosu :D stupid dar daca mi se va indeplini voi fi cea mai fericita...poate cineva si-a dat seama ce mi-am dorit..:D insa cred ca va ramine numai o dorinta pe care Mosu nici pe jumatate nu o va putea face realitate...
  Sarbatori fericite tuturor !La Multi ani si fie ca sarbatorile sa aduca in casa voastra numai bucurie si fericire. pup:*)С новым Годом!

miercuri, 8 decembrie 2010

A venit iarna


Iubeam iarna. Dar acum o iubesc la fel cum ai iubi un soţ după ce ai aflat că te înseală. Dureros şi fără să vrei.
Iubesc iarna, poate prea mult. Dar nu şi pe cea de anul ăsta.
Nu.Încerc să nu mă gândesc la lucruri triste, cel puţin până mă mai las păcălită de soare că, Noiembrie nu o să mai vină.M-am săturat. De tot şi de toate. M-am săturat de universul ăsta tâmpit, în care reuşesc întotdeauna să vreau tocmai ce nu am şi să-mi treacă de îndată ce reuşesc să obţin. M-am săturat să aştept să-mi bată fericirea la uşă şi să mă întrebe unde naiba am fost atâţia ani. M-am săturat de frig, [...]De ceva vreme sunt un dezastru ambulant. Psihic vorbind. Cea mai proastă combinaţie între depresie, angoasă de separare şi PMS. Îi invidiez pe toţi cei din jurul meu, pentru simplu fapt că pot să plece. Eu n-am cum să fug de mine, aşa că rămân şi mă suport, aşa insuportabilă cum sunt. Zilele trecute zimbeam [...]Dacă spun că-mi miroase părul a vară, nu înseamnă că am cap doar ca să folosesc șampon. Nu sunt o carte pe care o termini de citit și o împrumuți mai departe și nu sunt un câine pe care-l muți la rude pentru că n-ai spațiu în curte. Atât !Mai sunt si astfel de momente.Doar un pic pierduta. Dar pana la urma, toti ne pierdem si regasim. Sau cine stie, poate ne regasim schimbati.Să ai o dimineață frumoasă. O zi liniștită. Un moment de pace, care să dureze întreaga noapte.(cred ca acum deseori exagerez si ma duc in eroare pe mine insa ceva straniu :) simt ca-mi place)Acum mă strădui să mă bag şi mai tare în ceaţă.De ce? singura nustiu banal nu?)!Nu cred ca ne intelegem.Sitii ca misterul este frumos. Dar sunt momente in care VREI sa fii fericita si incerci totul. Si nu merge. Orice ai face, nu da rezultate. E bosumflata, plictisita si iti vorbeste o data pe ora. Si atunci  simti ca nu mai nimeni langa tine.Si ca, orice ai face, o sa fie in starea aceea pana cand va iesi singura din ea.
Nu e de normalitate ci de o dorinta de ‘normal’, mai mult un ‘mi-ar placea’ , sau ‘ar fi placut daca’. Sa comunicam. Sa ne spunem ce avem pe suflet. Asa, cred eu, s-ar rezolva.E trist un pic dar am spus ca incep luna cu fericire ce poate fi mai frumos decit iarna[ cu multa multa zapada] [cu multe multe dulciuri] [cu multe multe sarbatori]

joi, 2 decembrie 2010

Pentru că e toamnă

             Toamna îți alină dorul. Trezește amintiri , regrete și ploi.
                  Îți simte pulsul. Îți acceptă identitatea. Iubeștio.





















luni, 29 noiembrie 2010

Greu


29 noiembrie ce ploaie merge afara. Ce zi posomorita  +si eu cu febra si racita insa evidentiez fericita dintr-un singur motiv ca nu am motive sa fiu trista sau nefericita (cu febra si gitul ma descurc eu :d)cu o muzica linistita si numai bine cu un ceai linga mine.Stiu ca toata lumea spune: " de ce tocmai mie? " .. Incerc sa nu arat mereu cat de mult ma doare, shi astept la fel ca toti sa apara raza de  soare !Fiecare cu probleme cu neajunsurile lor fiecare atit de apropiati dar tot odata atit de diferiti ,indepartati unul de altul.
Un Sfat
Ştiu că nu este uşor, dar nu trebuie sa te opresti chiar acum...nu trebuie sa renunti.E imposibil sa eviti inevitabilul.Daca trebuie sa se intample,se va intampla indiferent ce ai face tu. Invata ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore de catre oamenii care nici nu te cunosc.
M-am facut sa cad pe ginduri..... Știi.. adunarea și scăderea.."Nu tu, nu eu - amîndoi!!!!!"
Cît costă să fim împreună? Cîți sunt cu-adevărat  împreună.Tu știi???!!!

E jale mare, la acest compartiment din păcate...fetele se uită la bani,...băieții la fel...ce ne facem atunci ,unde e dragostea de odinioară,...cînd buneii, părinții noștrii atunci lumea nu se uita la bani, atunci întradevăr era iubire, o iubire curată, dar ceea ce se întîmplă acuma e amăgeală,...unde eii se amăgesc pe dînșii în primul rînd...e trist ce se întîmplă,...e trist... :(
Dragostea e acolo unde e așteptată...
Costa incredere si devotament, amintiri si lacrimi, costa multe de toate, mai putin bani. Atunci cand dragostea costa bani - numa dragoste nu e!
Impreuna probleme au fost si sunt, in seama nu le lua viata nu e roz, e asa cum este ea .Aici e locul unde poti visa .Aici sunt eu mereu in preajma ta . 
Ne-avem unul pe celalalt, asta conteaza mai mult decat orice, si atunci cand nu am niciun ban, nu ma afecteaza caci esti tu langa mine (spunea un cunoscut a avut dreptate mare):
Mi s-a impietrit inima asa de tare. Am impresia ca o sa crape. Vreau sa pot sa pling, dar, din clipa in care am aflat, asa si nu pot sa ma racoresc....
Motivul pentru care universul este vesnic este faptul ca el nu traieste pentru sine ci da viata altora in timp ce el se transforma.


joi, 18 noiembrie 2010

Dă-i timpului, timp.

                                           In final mi-am pierdut si eu transparenta…
Persoanele ,care ma cunosc pina la maduva spinarii , care imi patrund in subconstiet si au capacitatea de a ramine acolo – treptat dispar…
Iar cei ce ramân? Pai bine , ei nici habar nu eu de mine, de cum sunt, ce reprezint si ce fel de ceai beu..caci cu acestea niciodata nu v-oi sta la o cana de ceai , la o lingura de inghetata…la un km de converstii..
Pur si simplu nu am nevoie de ei..asa e… Egoist din partea mea, dar chiar ca nu-mi pasa deloc..
Mi-am pierdut transparenta….
Pute-ti crede/spune/scrie orice… eu orikum ramin a fi asa..cum ma cunosc Ei! Persoanele din         trecutul meu…Acei de care imi pasa mie…Acei care au capatat un nume…
Voi? voi ramineti a fi doar niste umbre…
Valoarea omului e la el in ochi, in suflet… nu la exterior.. Iar eu nu am kef sa mai caut alinare....

vineri, 5 noiembrie 2010

Autumn

este o toamna lipsita de scrupule…
o toamna ce inabusa orce tentativa de a ma simti comfortabil, cald si posibil *vesela*
Ma simt ghidata, in intuneric, cu o forta destul de cruda…
Toamna asta e mai rece decit toate celelalte, mai frivola, mai irationala, mai necrutatoare..
lista acestor *mai* as putea sa o continui dar tot nu voi reusi sa redau pina la capat tot ceia ce reprezinta p/u mine aceasta toamna…

https://2.bp.blogspot.com/_txVkhsp9oxc/TNPfzj9aLzI/AAAAAAAAAJs/nSspWW9PFwU/s400/93104.jpg

E o fiara cu ochi lucizi si plini de amaraciune, cu miros de descompunere a frunzelor umede, ce mina un frig pt de a patrunde oriunde: in trup/ in minte/ suflet/rationament/viitor
e o toamna plina de patos p/u mine si o toamna careia nu-i ajunge imaginatie..
In fine, ma simt fericita..ha .. sunt fericita in felul cel mai perfect mod in care mash putea caracteriza…
Exist in interiorul ei, supravietuiesc in pofida tentatiei de a nu o face..
respir racoarea ei, o tin de mina, o iubesc
toamna imi da un sut in fund si imi spoone sa nu ma las..
in fiecare an imi spoone/demonstreaza/sopteste k totusi Может быть и хуже
ma invata sa aplec capul si sa spoon Merci Mon Cher la tot ce a fost, prin ce am trecut
imi inspira melancolie, ma incalzeste cu aceasta..
in fine… o toamna groaznica nu e cel mai groaznic lucru, e doar o toamna..
Miraculos cum progreseaza gindirea mea in timp ce scriu acest post.. evolutionez..ma schimb..Respir..Fac fata
Zimbesc..imi bat joc de mine, de cei apropiati, de cei din jur..imi bat joc de orice se intimpla sau sar putea intimpla..
Imi bat joc de existenta..De forma mea existentionala..
In timp ce trec grabit, zgribulita de frig, cu cashtile in urechi, cu GuF in playlist – ceilalti nu exista p/u mine.. se fac neclari ca shtersi prin ajutorul photoshop’ului..
draga toamna esti hacker nemaipomenithttps://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2Ftrishbanks.files.wordpress.com%2F2010%2F10%2F48932783_20bannernooneelse.jpg%3Fw%3D450%26h%3D275&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*
sunt tet-a-tet cu mine si simt ea (toamna de fapt!)  ma cuprinde,si cind spaima cedeaza, ma ghideaza luindu-ma, ma tot trage la ceva,dar totusi e prea multa ceata in calea noastra,inca nu vad nimic..dar sper
Pot fi asa cum oricine doreste sa ma vada..sunt imperfecta si de asta pot transfigura intr-o persoana perfecta in fata oricaruia…sunt fatarnica…da…dar cine nu e?
 toti suntem
Nu-mi pasa, deja am spoos ca ceilalti dispar din lumea mea
cind dau de iubita mea toamna
alaturi de ea ma simt eu….doar ea ma cunoaste cum sunt cu adevarat
pacat ca sunt atit de cinica incit zimbesc ,dau din cap si nu neg nimik cind cineva imi spune ca am reusit sa ma cunoasca destul de bine… ma cunosc oare eu atit de bine ca sa pot spune ca altcineva m-ar putea cunoaste? in fine, nu importa…scuze, nu conteaza…
https://2.bp.blogspot.com/_txVkhsp9oxc/TNPmS8aAaMI/AAAAAAAAAJw/oT79BJXklrM/s640/97804.jpg


luni, 20 septembrie 2010

Undeva altadată...

Daca am intreba mai multe persoane ce este dragostea,cred ca raspunsurile ar fi fost diferite,in functie de experienta si virsta fiecaruia.Cred ca dragostea poate fi comparata doar cu arta,caci necesita un efort creativ.Daca ai talent ,ai toate sansele sa creezi ceva dumnezeiesc,daca nu...
Dragostea iti da aripi,dar tot ea ti le taie...Poate , peste ani voi judeca altfel, dar acum ,la virsta mea ,cred ca dragostea aduce mai multa suferinta decit bucurie.Poate nu stim sa iubim?Poate toate suferintele pricinuite de dragoste sunt din cauza nestiintei noastre ,a lipsei de experienta?) insa cred ca sa ai experienta ori nu fiecare persoana ii diferita in felul sau)...Cine stie care ar fi explicatia ,dar, de obicei ,fetele sunt acelea care sufera in urma dragostei.Ele se indragostesc orbeste ,iar baiestii nu sunt in stare sa aprecieze sentientele sincere si curate (sau dau dovada de indiferenta).Cind suntem dezamagite ,ne pare ca totul se prabuseste si nu stim de unde sa luam forte ca sa mergem inainte.Dar ,zau ,nu merita.
Ginditi-va doar ca viata e frumoasa si ca undeva ,altadata ,vei intilni persoana care te va iubi cu adevarat...
p.s se refera la toti ,ea/el....

sâmbătă, 18 septembrie 2010

Tristețea toamnei!

                                                                                                        Tristetea toamnei ma apasa
                                                                                                         Si vintul freamata usor
                                                                                                         Durerea inimii ma lasa
                                                                                                         Si iara-si ma cuprinde-un dor
 Mi-aduc aminte ca odata
Cind fericirea sens avea
Ma rasfatam si viata toata
Un paradis mi se parea
Credeam ca-mi esti mereu alaturi
Si ca vei fi in viitor
Dar ai plecat minat de ginduri
Prin viata ai trecut usor
Mii trist si nu mai pot sa uit
Mai este dragoste in mine
Caci ai plecat asa tacut
Uitind sa te intorci la mine
Oare chiar inima de piatra ai?
Nu vezi durerea ca invinge?
Vin-o la mine ce mai stai,
Am suferit prea mult ajunge,
Sau ,poate esti indragostit de alta?
Si ea te -asteapta cum te astept si eu
Insa nu cred,ca,ea sa poata
Ca sa ma stearga din gindul tau
Stiu c-ai sa vii acum sau alta data
Si ne vom regasi oriunde nu am fi
Ne vom iubi mereu si niciodata
Durerea nu ne va coplesi
Visez,dar poate ca,demult
Tu m-ai uitat mergind tot mai departe
Ma regasesc si visul m-a durut


Tristetea toamnei.....


                                    NE DESPARTE.....

joi, 16 septembrie 2010

Good morning


Ce poate fi  mai frumos si placut decit o dimineata asteptata!!!Sunt plina de emotii incit nici nustiu de la ce so incep...OMG cita energie se zbate acum in mine nici nu va inchipuiti..sunt gata de toate incercarile la care mar pune sorta in ziua de azi...unica mirare ma-m trezit dis-de-dimineata cu asa o nostalgie in imina cu asa o placere pe suflet ,mi-am facut o cafea ,mi-am luat o patura sa numi fie cam frig ,asezindu-ma pe pragul kase stind si privind la tot ce ma inconjoara...mi-a fost de mirare chiar mie insumi...cita dragoste ma inconjoara, cita frumusete in fiecare la ce ma ducea privirea...ooo as prefera ca dimineata sa nu se mai termine....Am impresia ca ma-m nascut a doua oara,sa fiu sincera mi se intimpla pentru prima data insa imi vine sa sar in sus de bucurie :D am impresia zburind pe aripile unei pasari din poveste ori plutind pe apele un lac miraculos.Cel mai frumos pe lume e sa fii iubit de cei dragi,sa simti ca esti o parte a acestei lumi.Asa se intimpla si cu mine,o fata simpla ,ce se bucura! Pare a fi o sarbatoare ,dominata de o atmosfera senina. Rasfoindu-mi cartea cu emotii de-abia stapinite.Desi e o simpla dimineata insa pentru mine este neobisnuita,mai vedem ce se petrece si pe parcursul zile...sper sa fie la fel de enigmatica si surprinzatoare abia astept...:D credc ati fost entuziasmati alaturi de mine si bucurosi va doresc la fiecare o asa superba dimineata :),iar acum plec la shkoala cu toata energia de a invata ceva nou....si cafeaua mi sa gatit la moment, ah da kisses:*

Pierdut in tăcerea timpului

Tacere,te uiti in trecut-ai doar amintiri.Privesti in viitor vezi doar fericire.
Trecutul,prezentul,viitorul chiar nu pot intelege de ce asa?viata?da mic copil cresti,ai parinti,bunei,frati ,surori insa nu-i vesnic de ce?
Cresti parintii imbatrinesc,bunicii se sting din viata.Maturizare te casatoresti ai deja familia ta ,cresti proprii tai copii,copii cresc, parintii imbatrinesc.Parintii se sting.Copii au copii...nepoti ,stranepoti...traiesti o viata din greu muncind,dai viata pentru ce?de ar exista viata fara moarte.Pretuesti viata pina la un moment dat ,cind soarta ti se intoarce cu spatele,pina la ultima lacrima. Suferi dar in zadar ,traiesti cu speranta,cu viiitorul care nu-i nimic in afara de pustiu si stranicie.Pentru ce masini luxoase nu acolo ele nu-ti vor ajuta)o stii la sigur ca intr-o buna zi pierzi tot virind-nevrind asta,dragostea,sanatatea,bogatia.
cu ce ramii cu nimica...
MOARTEA,pustiu si nimic mai bun-De ce?Pentru ce?Cum?


iar raspuns 0

vineri, 27 august 2010

Mă regăsesc printre rânduri

Eu.Cine sunt eu? Un punct minuscul in aceasta lume, ca o stea printre milioane de alte stele. Dar totusi fiecare are viata lui. Pe cat de mica, pe atat de semnificativa. Am si eu povestea mea ca toata lumea. Iar cind eu nu voi mai fi o stea acolo , in indepartatul si gigantul univers va straluci pentru mine,in amintirea mea, pierduta printre mii de alte stele.Eu sunt o fiinta, un om cu sentimente. Un om care incearca sa-si croiasca un drum in viata, un om care incearca sa-i dea vietii rost. Sunt un suflet printre milioane de alte suflete , caruia ii place viata. Pentru a putea duce o viata plina de bucurie si fericire este nevoie sa ne cunoastem, sa ne intelegem, sa ne respectam si sa ne ajutam aproapele, pentru a putea trai impreuna , fara a ne face rau unul altuia.Eu incerc sa fiu o fire vesela si optimista,pentru a putea merge mai departe. Cu totii incercam de mici sa invatam cat mai bine, insa nu doar la scoala trebuie sa invatam, ci ar fi foarte bine sa invatam si din propriile noastre greseli, pentru a le evita si a duce o viata plina de fericire. Este bine sa incercam sa fim mai buni unii cu altii, pentru ca in fata lui Dumnezeu suntem diferiti dar egali si pentru ca fiecare sa poata fi mandru sa spuna EU.Nu li se intampla tuturor. Ci doar celor care, la un moment dat in existenta lor, au facut un compromis. Care-a parut mic. Precum achizitionarea unui obiect in rate: dai putin la inceput, dar pe masura ce timpul trece, platesti de trei ori cat ar fi meritat.
Nu-i vorba aici de compromisurile care fac parte din traiul de zi cu zi (cine sa duca gunoiul, unde mergem in concediu, un proiect nesuferit pe care ti l-a trantit seful in brate si tu n-ai avut curajul sa-l refuzi...). Ci de cele care-ti schimba, intr-un fel sau altul, cursul existentei. E precum la testele de tipul: ai raspuns "a mic", mergi la intrebarea 4; ai raspuns "b mic", intoarce-te la intrebarea 2! Unele alegeri, pur si simplu se razbuna!Din punctul asta de vedere, viata e un camatar cu care-i bine sa n-ai de-a face: daca-i lasi gaj visele tale in schimbul unui trai comod dar searbad, care neaga multe din adevaratul "tu", o sa-ti ceara socoteala exact atunci cand ti-o fi lumea mai draga! Iar 'dobinda" perceputa o sa-ti zguduie din temelii toti anii (aparent) tihniti pe care i-ai petrecut fiind vietii dator cu...propria fericire.)))
E adevarat: viata are vocatie de carusel! Te prinde-n iuresul ei nebun, te-ameteste mai abitir ca un agent de vanzari bine-instruit, de nu mai stii de unde-ai plecat si unde-ai fi vrut s-ajungi. Si cand ii vine ei bine, te-arunca afara, cazi gramada, si inainte sa apuci sa te feresti din calea leaganelor ce continua sa danseze bezmetic, te loveste necrutatoarea intrebare, deghizata sub forma de bancuta: "Cine sunt eu?".


p.s cine sunt eu?nu stiu.un om de 50 kg si 165.da cam asta sunt ca in rest nu stiu cine sunt.ma framanta gandul acesta de mic.si cand ajungi sa iubesti atunci intrebarea se complica,raspunsul nu ai cum sa il gasesti si te cuprinde o melancolie ce iti distruge intru totul personalitatea.nu mai esti omul pe care il stiau prietenii tai.de sociabilitate nu poate fi vorba deoarece nu te mai concentrezi decat asupra unui singur lucru:oare ma iubeste..........nu,nu cred sunt prea mare...el e prea firav dar nu poti uita chipul care te-a vrajit.nu poti pur si simplu.....te intrebi daca ceea ce ai construit pana atunci mai are un rost?.....nu mai are,tu nu esti implinit sufleteste si asta te deprima si ajungi sa iti urasti propriul chip.scaparea e undeva departe........departe....
p.s2 Sunt un suflet in cautare de sine, sunt o fiinta ce crede ca poate schimba lumea cu visurile ei, sunt o inima ce se frange in amestecul de sentimente ce o ametesc. Sunt doar eu... catre libertate!
p.s3 Sunt un suflet de copil ce asteapta sa fie mangaiat. Sunt un suflet ignorat de prea multe probleme care imi iau locul. Sunt doar eu, atit.
p.s4 Intrebare veche... si de cate ori revin la ea (aproape in fiecare zi) am sentimentul ca ea nu cuprinde ce vreau eu defapt sa intreb, sa stiu. Nu ma satisface suprafata ci adancimea in cazul acesta. Tot mai des ma bate gandul ca raspunsul o sa-l aflam la sfarsit, ultima secunda a vietii. Pentru ca, daca as afla raspunsul acum, as deveni CEL MAI FERICIT OM din lume si restul vietii nu ar mai avea sens.
p.s5 eu cred ca viata e doar o continua pregatire pentru un spectacol care nu va avea loc niciodata...si de aceea m-am hotarat sa ma bucur de tot ce primesc in fiecare zi...sa ma bucur de fiecare clipa petrecuta alaturi de cei dragi,de fiecare lucru care imi da o stare de bine...iar despre planurile de viitor nu stiu...ce va fi, va fi oricum deciziile importante se iau pe moment.
p.s6 Un suflet cu dor si cu speranta ....cu amintirea inca vie in inima, si cu privirea putin mirata , asteptand ...
Si ,totusi ,cui ii pasa cine sunt eu, de fapt !!! Lumea e mult prea grabita sa moara , mult prea grabita sa fuga ....Cui ii pasa cine sunt eu ?!)):)
p.s7 Acestea fiind spuse..! De fapt, m-a lovit bancuta direct in cap. Dar, mai nou, sunt optimista si spun "inca mai am timp!"..Inca! desi e metaforic, intr-adevar, fiecare trebuie sa se intrebe si va gasi raspunsul in el, nu in altii, caci cum ne vede lumea este doar o imagine a noastra, a mea. Eu sunt si ma simt al naibii de bine!...Totul are sens daca intelegi.

marți, 24 august 2010

In cautare

Ce se intampla cu ideea de iubire? De ce oamenii nu mai stiu sa iubeasca...sa isi ofere sufletul pur si simplu...fara conditii ce trebuiesc indeplinite, fara pasi ce trebuiesc urmati cu strictete? Eu inca mai cred ca daca oferi dragoste, vei primi dragoste...:D nu pot spune ca visez la ceva anume desi sint sigura ca devreme ori mai tirziu voi putea spune sigur ce anume vreau.Cine are capacitatea de a se indragosti, poate avea mereu incredere in iubire si in valoarea omului de care s-a indragostit. Nuștiu dc am inceput cu dragostea !?)poate c la momentul dat simt nevoia de ea :D si mi-a venit acum nostalgia! Dragostea este intelepciunea nebunului si nebunia inteleptului...am auzit vorbele astea d la o persoana , cu toate c nu am fost deacord cu asta. O viata fara dragoste este asemenea unui an fara primavara...Loviturile vietii nu sunt numai distructive, ci si constructive,oamenii ne dau uneori vise dar viata le spulbera, unii oameni vin si pleaca repede din viata noastra, altii stau o vreme,
punandu-si amprenta pe inima noastra. Dupa plecarea lor,nu vom mai fi
niciodata aceiasi.Ne schimbam. Iubirea este singurul lucru care poate fi impartit la infinit fara sa
se micsoreze. Viata este frumoasa si e pacat sa trecem prin ea, fara sa iubim, macar
o singura data, cu adevarat...
Poti fi sigur ca in orice coltisir al lumii ea te asteapta si tu neaparat o vei gasi :D bafta!)

Visul!


  
....E o umbră nevazută
A tuturor

Cade ca o frunză,
Se aşterne ca o patură
Nu durează o veşnicie,
Ai impresia de secunde
Viaţa ţi se securge
Visând...